Drumul vinului Halmeu Vii – Oraşu Nou Vii
Comuna Halmeu
Halmeul este cea mai cunoscută comună producătoare de căpşuni.
Pe lângă căpşuni, o altă cultură la fel de remarcabilă este cea a viţei-de-vie, vinurile din Halmeu fiind renumite atât în judeţ, cât şi la nivel regional. Alte obiective si evenimente turistice din zonă sunt: Piatra Cerbului, Cidrul de la Halmeu Vii, Biserica reformată Halmeu, Monumentul eroilor, Zona Râului Tur (rezervaţie naturală) – un loc potrivit pentru practicarea cicloturismului, Expoziţia permanentă de pictură Vigh István (aflată pe culoarele primăriei din comună, expoziţie donată de pictor satului natal). Ziua comunei Halmeu, organizată în ultima sâmbătă şi duminică din luna mai, Târgul comunal, care are loc în a doua zi de joi a fiecarei luni calendaristice, precum şi hramul bisericilor.

Satul Tămăşeni
Satul Tămăşeni aparţine, din punct de vedere administrativ-teritorial, de comuna Bătarci. Dintre obiectivele turistice importante, putem menţiona: ruinele Cetăţii de pe dealul din apropiere, Biserica reformată, Piatra Cerbului, Fântâna lui Sarcă, Fântâna Lupului, Fântâna Cerbului, Cetăţuia, Comoara.

Comuna Turulung
Comuna Turulung include trei localităţi: Turulung, Drăgușeni și Turulung Vii. Conform descoperirilor arheologice de pe raza comunei Turulung, reiese că această zonă a fost locuită încă din paleolitic. Obiectivele turistice de vizitat din zona sunt: Castelul Perenyi, Biserica reformată, Biserica romano-catolică şi Monumentul istoric în memoria celor deportaţi în Rusia.

Comuna Călineşti-Oaş
Circuitul turistic viticol se continuă spre Orașu Nou fie prin Călineşti- Oaş, fie prin Livada. Comuna Călinești-Oaș este situată în partea de vest a Depresiunii Țării Oașului și în partea de nord-est a județului Satu Mare, la o distanță de 40 de km de municipiul Satu Mare. Atracţiile turistice din zonă sunt: lacul de acumulare, Catedrala ortodoxă, Casa ţărănească muzeu, Biserica de lemn din Lechinţa și Rezervaţia naturală “Cursul
inferior al Râului Tur”.

Livada – Oraşu Nou
Circuitul turistic viticol se poate continua şi prin Livada, unde se pot vizita următoarele obiective turistice: Castelul Vecsey, construit în 1760, un remarcabil exemplu de arhitectură barocă, de plan dreptunghiular, pe 3 nivele, înconjurat de un parc englezesc ideal pentru plimbări, şi Biserica reformată-calvină (din 1457) care, deşi afectată de intervenţiile din 1779, păstrează în cea mai mare parte arhitectura şi decoraţia gotică. Ajunşi în Oraşu Nou, cu satele aparţinătoare Prilog, Prilog Vii, Remetea- Oaş, Oraşu Nou Vii, turiştii pot degusta vinurile autohtone în cadrul concursurilor de vin locale (luna februarie). Pe lângă acestea, turiştii interesaţi pot vizita Monumentul Széchenyi (Remetea Oaş), Zona de agrement „Lacul Mujdeni” şi popasul cu acelaşi nume. De asemenea, un loc deosebit pentru pelerinaj îl reprezintă Mânăstirea Portăriţa din Oraşu Nou. Printre evenimentele locale, alături de concursurile de vinuri, se mai pot aminti concursurile de palincă orăşenească şi Ziua comunei organizată în ultima duminică din iulie.

Drumul vinului Carei – Pir
Municipiul Carei

Municipiul Carei este situat în nord-vestul României, la o distanţă de 99 km de municipiul Oradea. Se află în partea de sud-vest a judeţului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reşedinţa de judeţ. Poziţia geografică avantajoasă a Careiului a permis dezvoltarea producţiei, dar şi a comerţului, încă din cele mai vechi timpuri. Treptat, au apărut mici meşteşugari care au pus bazele prestărilor de servicii, respectiv a producţiei industriale de mai târziu. Producţia agricolă este axată pe cultivarea cerealelor, a sfeclei de zahăr, dar mai ales a viţei-de-vie şi a florii-soarelui. Careiul prezintă o tradiţie specifică în cultura viţei-de-vie, podgorenii constituindu-se în Ordinul „Cavalerii Vinului Sf. Orban”, care, anul acesta, au organizat cea de-a XV–a ediţie a concursului de vinuri nobile din Carei. Vinurile produse în zona Careiului au înregistrat, în ultimul an, o creştere semnificativă în ceea ce priveşte calitatea. Aceasta a fost concluzia la care au ajuns specialiştii prezenți la evenimentul – concurs de vinuri nobile din luna martie 2013, potrivit relatărilor presei locale, după ce au analizat cele 126 de mostre înscrise în concurs. In zonă există și o serie de obiective turistice ce pot fi vizitate, cum ar fi Castelul Karolyi din Carei. Istoria sa începe în anul 1482. Cetatea a jucat un rol important de-a lungul secolului al XVII-lea, făcând parte din rândul marilor fortăreţe de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei.
Importanţa cetăţii este menţionată mai ales după reconstrucţia ei între anii 1661-1666. Importanţa ei continuă şi în timpul războaielor duse de principele Rakoczi Francisc al II-lea împotriva habsburgilor (1703- 1711). Cetatea este asediată de armata principelui, dar după câteva zile, Karoly Sandor trece de partea acestuia fiind numit conducătorul armatei. În 1705, cetatea este atacată de austrieci şi distrusă parţial, fiind refăcută în acelaşi an. Deoarece la sfârşitul secolului XVIII-lea cetatea nu mai juca niciun rol militar, Karoly Jozsef a hotărât demolarea zidurilor şi astuparea şanţurilor. Păstrând fundaţia şi unele ziduri, a fost construit ulterior un castel patrulater cu un singur etaj. Construcţia a fost terminată în anul 1794, în stil baroc, şi cuprindea 20 de camere la parter, 21 la etaj şi o capelă. Tot în această perioadă se formează parcul cu plante rare şi se construieşte un manej pentru 24 de cai. În urma cutremurului din 1834, castelul s-a dărâmat în bună parte, restaurarea lui fiind făcută abia între 1894-1896. Cu această ocazie, castelul este mult modificat, adăugându-i-se încă un nivel la faţadă, trei turnuri mici şi patru mari. Restaurarea s-a făcut în stil neogotic şi a fost condusă de arhitectul Meining Arthur, ajutat de meşteri pricepuţi din Carei. Elementele de apărare din actuala formă a clădirii au doar rol decorativ (bastionul, şanţul cu apă). Arhitectura interioară a clădirii, uşile, ferestrele, balustrada scării interioare precum şi obiectele din fier forjat au fost făurite de meşteri locali. Holul era destinat primirii oaspeţilor, sălile de la parter erau folosite ca sufragerii şi bucătărie, în timp ce încăperile de la etajele I şi II erau locuinţe. În prezent, în castel se află un muzeu istoric şi de ştiinţele naturii, aici funcţionând şi o bibliotecă cu peste 80.000 de volume. În jurul castelului, în anul 1700, a existat o grădină frumoasă, amenajată în stil baroc. La final de secol XVIII, grădinarul Bode Gyorgy amenajează în jurul castelului nou o grădină englezească. Grădina avea si o seră cu plante exotice. Forma actuală a grădinii se întinde pe o suprafaţă de 12 ha. Luând în considerare plantele rare din grădină (208 de specii si subspecii de plante arborescente), în anul 1982 aceasta a fost declarata parc dendrologic octrotit (platanul uriaş din faţa castelului, cu un diametru de 205 cm, a fost plantat în anul 1810).
Alte obiective turistice importante din oras sunt: Teatrul Municipal construit în 1907, Clubul Elevilor – şcoala normală din oraş construită în 1779, Monumentul Eroilor – opera sculptorului Vida Gheza şi a arhitectului Anton Dâmboianu. Inaugurat în anul 1964, complexul monumental al eroilor este realizat din piatră albă şi are dimensiuni impresionante: deschiderea frontală de 18 m, adâncimea de 5 m şi înălţimea de 12 m. Acest însemn comemorativ se compune din cinci elemente cu semnificaţii simbolice: un cap de ţăran, care inspiră demnitate şi statornicie (simbolul răscoalelor ţărăneşti), o poartă cu incrustaţii asemănătoare celor care împodobesc porţile maramureşene („poarta jertfelor”), o femeie plantând o floare (simbolul reînnoirii), chipul unui ostaş care impresionează prin masivitatea şi trăsăturile sale aspre şi un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureşene (simbolul flăcării veşnice).

Oraşul Tăşnad
Pe traseul Carei – Pir, în apropierea comunei Pir, se află oraşul Tăşnad, cu o serie de obiective turistice ce pot fi vizitate: Catedrala ortodoxă, Biserica romano-catolică şi Muzeul orăşenesc amplasat într-o clădire din secolul al XVIII-lea, monument istoric. Tăşnadul, datorită bogăţiilor sale (zăcăminte hidrominerale cu caracteristici termale, cu temperatura apei de 72° C), este şi staţiune balneoclimaterică de interes judeţean şi regional, dispunând de un ştrand termal, de o microbază şi de alte amenajări specifice.

Comuna Pir
Comuna Pir este situată în partea de sud-vest a judeţului Satu Mare, în partea stângă a râului Ier, la o distanţă de 32 km de Carei şi la 24 km în partea stângă de Tăşnad. Dealurile Carpaţilor Occidentali şi Câmpia Tisei se întâlnesc în apropierea satului. Comuna se învecinează cu judeţul Bihor. Sursele de venit ale locuitorilor sunt asigurate în mare parte din activităţile agricole. Pe lângă cultivarea cerealelor, o importanţă semnificativă o are şi cultivarea fructelor şi a viţei-de-vie. Vinul produs la Pir este amintit încă din secolul al XVII-lea, comuna reprezentând una dintre cele mai vestite zone producatoare de vin din bazinul carpatic. În secolul al XIX-lea, filoxera a distrus plantaţiile de viţă-de-vie ale regiunii, după care au fost aduse soiurile americane de viţă-de-vie. În zilele noastre, cultura viţei-de-vie şi producţia de vin sunt în revenire, vinurile produse aici fiind medaliate la întrecerile regionale ale vinicultorilor. În comună funcţionează mici uzine de prelucrare a strugurilor care asigură următorul pas spre o producţie şi o comercializare formală, industrializată. Alte obiective turistice din zonă sunt: Biserica reformată Pir, Biserica ortodoxă Pir, Biserica ortodoxă Sărvăzel, Conacul Ibranyi (Eördögh)1584 şi două lacuri de pescuit. Dintre evenimentele locale amintim concursul de vin nobil. Pivniţele rustice autohtone din Pir constituie si ele o importantă atracţie turistică. În ultimii şapte ani, întrecerile regionale de vinuri organizate la Pir, Halmeu, Carei şi în alte localităţi ale judeţului, dirijate de Ordinul Cavalerii Vinului „Sf. Orban.” din Carei, au devenit foarte populare în rândul producătorilor şi consumatorilor de vinuri,

Drumul vinului Hodod – Viile Satu Mare
Comuna Hodod
Comuna Hodod este atestată documentar din anul 1210 ca cetate de apărare. În cursul istoriei sale milenare, Hododul a jucat un rol deosebit în viaţa economică şi militară a zonei. Acest lucru se datora aşezării sale geografice la poarta Transilvaniei şi a Câmpiei Panonice. Istoria târgului şi a cetăţii se leagă de cea a familiei nobiliare Jakcs, în posesia căreia s-a aflat până la stingerea ultimilor săi descendenţi. Principale obiectivele turistice sunt: Conacul Wesselényi-Degenfeld (1763), Biserica reformată – calvină, Biserica evanghelică – luterană, Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli de la Lelei, Clopotniţa şi Biserica reformată de la Lelei, Biserica reformată din Nadişu-Hododului.

Satul Dobra
Satul Dobra aparţine comunei Supur. În hotarul localităţii există pivniţe pentru păstrarea vinului construite în pământ. În zonă pot fi vizitate Biserica ortodoxă Supuru de Sus şi Muzeul Supuru de Sus. Aici au fost recent plantate peste 200 de hectare de viţă-de-vie nobilă, deci zona are şanse să devină în anii următori un important centru viticol.

Comuna Beltiug – Satul Răteşti
Comuna Beltiug include cinci localităţi, în afara centrului de comună: Ghirişa, Răteşti, Giungi, Şandra şi Bolda şi este situată la 35 km sud de Satu Mare. Comuna este predominant agricolă, însă se remarcă şi viile (plantate chiar de contele Sándor Károlyi), întinse pe sute de hectare precum şi mulţimea pivniţelor de vinuri. În zona Beltiug, şvabii stabiliţi aici încă din 1712 au un adevărat cult al vinului. După atacul de filoxeră din secolul al XIX-lea, şvabii au adus şi au cultivat în Beltiug soiuri din Franţa, regiunea Bourgogne, menţinute până în prezent. În Beltiug sunt specifice pivniţe familiale (peste 360) cu lungimi de până la 50 m, construite pe trei etaje în panta dealului pe care sunt plantate viile. Obiectivele turistice şi evenimentele locale reprezentative din zonă sunt: Parcul balnear Beltiug cu apă termală (640 C, debit 12l/s), Biserica romano-catolică Beltiug, Biserica reformată Ghirișa, Biserica de lemn Bolda, Balul strugurilor din octombrie, Târgul de ţară din luna martie. În comuna învecinată, Craidorolţ, se poate vizita şi Mânăstirea Ţeghea.

Oraşul Ardud
Drumul vinului din acest tronson turistic se continuă cu Oraşul Ardud, care este a cincea localitate după numărul locuitorilor din judeţ, cuprizând şi localităţile Ardud Vii, Baba Novac, Gerăuşa, Mădăras şi Sărătura. În Oraşul Ardud se află Cetatea lui Rackoczi şi Monumentul lui Petofi Sandor, dar pe lângă aceasta, Ardudul este bogat în viile, livezile şi pădurile ce-l înconjoară.

Comuna Viile Satu Mare
Urmează apoi Comuna Viile Satu Mare situată în partea de nord-vest a judeţului Satu Mare, la o distanţă de 20 km faţă de Satu Mare. Cultivarea viţei-de-vie, alãturi de cultivarea căpşunilor, reprezintă principalele activităţi agricole ale locuitorilor. În zonă pot fi vizitate 5 biserici ortodoxe şi o biserică reformată declarată monument istoric.

Municipiul Satu Mare
Traseul turistic viticol Hodod, Dobra, Beltiug, Răteşti, Ardud, Viile Satu Mare se poate continua pentru turiştii ajunşi aici cu un popas în Municipiul Satu Mare, unde pot fi văzute: Turnul Pompierilor, Catedrala romano-catolică, Biserica reformată cu lanţuri, Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, Muzeul Judeţean, Teatru de Nord, Palatul Episcopal, Clădirea Breslei Cizmarilor, Casa Ormos.




www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro